Ce este miopia și hipermetropia – asemănări și diferențe

Miopia și hipermetropia sunt două vicii de refracție frecvente ale ochilor, care afectează o mare parte a populației, însă prezintă câteva diferențe esențiale.

Persoanele cu miopie au dificultăți în a vedea obiectele situate la distanță, dar vederea de aproape este clară. Aceasta se datorează faptului că ochiul miop este mai alungit, ceea ce face ca imaginea să se formeze înaintea retinei. În schimb, în cazul hipermetropiei, globul ocular este mai scurt, iar imaginile se formează în spatele retinei, ceea ce duce la o vedere neclară pentru obiectele apropiate. Deși mulți cred că utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale sau cititul prelungit ar favoriza apariția miopiei și hipermetropiei, aceste vicii de refracție pot fi determinate de factori mult mai complecși.

În general, aceste vicii de refracție pot fi moștenite. Astfel, dacă unul dintre părinți are miopie sau hipermetropie, există șanse mari ca și copilul să moștenească aceste condiții. De asemenea, alți factori precum vârsta, sexul, ritmul de creștere și trăsăturile etnice pot influența dezvoltarea acestor afecțiuni.

Diferențele esențiale între miopie și hipermetropie

Care sunt simptomele specifice fiecărei afecțiuni și cum pot fi corectate dioptriile? În continuare, vei descoperi mai multe detalii despre aceste vicii de refracție.

Trăsăturile hipermetropiei

Majoritatea oamenilor se nasc cu hipermetropie. Aceasta apare atunci când globul ocular este mai scurt sau corneea este prea puțin curbată. Deși în unele cazuri această problemă se poate corecta în timp prin creșterea globului ocular, nu toți pacienții beneficiază de această evoluție. Hipermetropia poate apărea și la vârstnici, din cauza slăbirii mușchilor ciliari.

În cazuri rare, pacienții cu diabet pot dezvolta hipermetropie din cauza nivelului ridicat de zahăr din sânge.

Hipermetropia poate fi clasificată în:

  • Hipermetropie mică: dioptrii până la +3;
  • Hipermetropie medie: dioptrii între +4 și +6;
  • Hipermetropie mare: dioptrii peste +6.

Trăsăturile miopiei

Miopia apare fie când corneea este prea curbată, fie când globul ocular este mai alungit. În aceste condiții, lumina se focalizează înaintea retinei, rezultând o vedere neclară la distanță.

Miopia poate fi clasificată astfel:

  • Mică: dioptrii până la -3;
  • Medie: dioptrii între -3 și -6;
  • Mare: dioptrii între -6 și -9;
  • Forte: dioptrii peste -9;
  • Patologică: dioptrii între -20 și -30, afectând vederea în mod permanent și fiind asociată cu alte probleme ale ochilor, cum ar fi afecțiuni ale coroidei, retinei și sclerei.

Atât miopia, cât și hipermetropia sunt vicii de refracție care pot fi moștenite și pot apărea pe parcursul vieții. Deși nu pot fi vindecate complet, ele pot fi corectate cu ochelari, lentile de contact sau prin intervenții chirurgicale.

Miopie vs. hipermetropie – simptome și metode de corectare

Află care sunt diferențele dintre miopie și hipermetropie, de la simptome până la metodele de corectare a dioptriilor.

Simptome principale

Simptomele acestor vicii de refracție sunt esențiale pentru diferențierea între miopie și hipermetropie. De exemplu, pacientul cu miopie poate acuza vedere încețoșată la distanță, ochi încordați și oboseală oculară, migrene, senzație de tensiune oculară și, în cazuri mai severe, strabism.

Hipermetropia poate avea simptome similare, însă strabismul este o complicație frecventă la copii. În cazul lor, hipermetropia poate afecta capacitatea de concentrare la citit și performanțele școlare. La bebeluși, hipermetropia se poate corecta odată cu dezvoltarea globului ocular, dar este esențial un control oftalmologic de la 3 ani sau mai devreme, dacă părinții observă probleme sau există antecedente familiale.

Simptomele fizice ale hipermetropiei la copii includ frecarea frecventă a ochilor și dureri de cap, semne care ar trebui să alerteze părinții și să-i determine să programeze o consultație oftalmologică. După vârsta de 7 ani, corectarea problemelor oculare poate deveni mai dificilă. Miopia la copii se poate manifesta prin clipit excesiv, frecarea ochilor, necesitatea de a sta mai aproape de tablă sau de ecranele dispozitivelor.

❗️Care sunt riscurile asociate miopiei și hipermetropiei netratate?

Miopia, dacă nu este corectată, poate conduce la probleme oculare care necesită intervenție chirurgicală, cum ar fi cataracta, dezlipirea retinei sau glaucomul. În cazul hipermetropiei, netratarea poate provoca strabism la copii, ambliopie (sau “ochiul leneș”).

Soluții pentru stabilirea diagnosticului

Diagnosticul de miopie se poate stabili printr-un test de acuitate vizuală și utilizarea unui retinoscop. În cazul hipermetropiei, pacienții sunt evaluați prin metode precum testul de acoperire, examinarea cristalinului, analiza pleoapelor și globului ocular, și scanarea ultrasonografică.

Metode de corectare a dioptriilor

Nu există un tratament definitiv pentru miopie și hipermetropie, dar există soluții pentru corectarea dioptriilor. Pentru miopia ușoară, pacienții pot purta ochelari cu lentile sferice divergente sau lentile de contact.

Chiar și în cazul miopiei incipiente sau medii, intervențiile chirurgicale sunt o opțiune. Atât miopia, cât și hipermetropia pot fi corectate prin utilizarea lentilelor adecvate, ochelari de vedere cu dioptrii pozitive pentru hipermetropi și dioptrii negative pentru miopi, precum și prin intervenții chirurgicale.

Mijloace de tratament pentru miopie și hipermetropie

Miopia și hipermetropia pot fi corectate prin următoarele metode:

  • Tehnica Lasek/PRK
  • Tehnica Lasik
  • Implant în scop refractiv
  • Înlocuirea cristalinului în cazul hipermetropiei

Implantul de cristalin are ca scop îmbunătățirea acuității vizuale prin introducerea unei lentile în fața cristalinului natural. De asemenea, în cazul pacienților cu hipermetropie mare, se poate implanta un cristalin artificial în locul celui natural.

Operația cu laser pentru corectarea hipermetropiei mici sau medii este utilă pentru a remodela corneea. La fel ca în cazul miopiei, această intervenție se aplică doar dacă afecțiunea este stagnantă de minimum un an, pentru a asigura eficiența procedurii. Totuși, este posibil ca pacienții să experimenteze disconfort după intervenție, manifestat prin vedere neclară, ochi uscați sau chiar infecții.

Pentru cei care găsesc incomodă purtarea ochelarilor, lentilele de contact reprezintă o alternativă. Acestea sunt fabricate din plastic și se aplică direct pe ochi pentru a îmbunătăți acuitatea vizuală. Lentilele de contact pot fi recomandate de medic și după operație, pentru a proteja ochiul în perioada de recuperare.

Atât miopia, cât și hipermetropia necesită o perioadă de recuperare post-operatorie. Pacienții pot fi sfătuiți să poarte lentile de contact speciale sau pansamente pentru câteva zile. Pentru a reduce inflamațiile și durerea, se pot administra picături speciale. În perioada de recuperare, este important să se evite activitățile fizice intense, utilizarea produselor cosmetice în zona ochilor și contactul cu apa.

Intervențiile chirurgicale pentru miopie și hipermetropie: care sunt șansele de reușită?

Odată cu avansarea tehnologiilor medicale, tot mai multe persoane doresc să renunțe la ochelarii de vedere în favoarea operațiilor de corectare a dioptriilor. Totuși, aceste intervenții nu sunt potrivite pentru toți pacienții. Eligibilitatea pentru astfel de proceduri depinde de stabilitatea viciilor de refracție pe o perioadă de câțiva ani și de structura oculară care să permită intervenția. Prin urmare, decizia de a opta pentru o astfel de procedură trebuie discutată detaliat cu medicul oftalmolog.

Miopia și hipermetropia pot fi corectate prin metode chirurgicale inovatoare, care oferă pacienților șansa de a renunța definitiv la lentilele de contact sau ochelari. Totuși, perioada de recuperare și succesul intervenției depind de numeroși factori individuali, de aceea o evaluare amănunțită de către un specialist este obligatorie.

Sună acum